19 Aogositra (1839 – 2016) vs 13 Mai

Maro ireo Andro Iraisampirenena natokana ho an’ny karazana hetsika samihafa.

Ny 19 Aogositra 1839 no tsaroana rehefa tonga ny fankalazàna ny Andro Manerantany ho an’ny Fakàna Sary.  Io no andro voalohany nilazana tamin’ny fomba ofisialy ny namoronana ny ‘Saripika’ voalohany indrindra.

Naka aingam-panahy sy nanatsara ny asan’i Nicéphore Niepce izay maty tamin’i 1833 i Louis Dageurre. Tamin’ny 19 Aogositra 1839, nasehon’ny solombavambahoaka Frantsay François Arago,  tao amin’ny Akademian’ny Siansa ny daguerréotype, voka-pikarohan’i Louis Dageurre ary io nitarika io fankalazana io taty aoriana, raha tany amin’ny tontolo Arabo fony taonjato faha-10 sy Gresy Antika no efa fantatra ireo fototra ilaina amin’ny resaka famoronana sary

Raha mbola nandalo dingana samihafa ny fivoahan’ny saripika ho hitan’ny masontsika (pihana, avy eo entina sasàna hifindra amin’ny taratasy) tamin’izany fotoana izany, dia efa eo noho eo kosa no azo jerena izay sary nopihan’ny tsirairay tamin’ireo fitaovana raitra (niomerika) fampiasa ankehitriny. Dingana lavitra, nefa nitondra fanavaoana goavana izany.

Tamin’ny taona 2015, tany ampita tany dia nisy hetsika niavaka natokana hankalazana io andro io: rehefa tonga ny tamin’ny  6:39 hariva (18h39, mivaky hoe 1839 rehefa esorinao ny ‘h’). Tamin’io ora io dia nasaina niato tamin’izay nataony ny olona mba handrakitra an-tsary ny manodidina azy. Satria tokoa mantsy natao hitahirizana tantara sy vanimpotoana iray tao anatin’izany tantara izany ny sary.

Ho fankalazako io andro io, na dia tsy tamin’ny 18h39 aza no nakàna ny sary (sarotra ihany mantsy ny haka sary tafika isan-tokony nandrakotra an’Analakely sy ny manodidina azy hatramin’ny alina, ka tsy hampiasa tselatra / flash) , dia indro atolotro anareo ery amin’ny faran’ny lahatsoratra ireo sary vitsivitsy nopihako ny 19 Aogositra 2016 teo amin’ilay toerana manan-tantara amin’ny resaka politika: #13Mai #Analakely #Madagasikara, malaza amin’ny fanaovana hetsipanoherana sy fenehoan’ny vahoaka ny tsy fankasitrahana ireo endrika isehoan’ny fitantanana ny sosialim-bahoaka ataon’ny fitondrana. Sehatra iray ihany koa nosafidian’ny fanjakàna hampisehoana amin’ny vahoaka fa voafehiny amin’ny tànany roa ireo hery rehetra eto amin’ny firenena.

Zavatra iray iriko mba hataon’ny Ministeran’ny Kolontsaina- rehefa tonga ny 19 Aogositra isantaona – ny handrisika ny olona haka sary ny manodidina azy, ary entina hanaovana fampirantiana aminà toerana iray (ha ha ha…hevitro io fa dia tsy maninona na hisy hangalatra indray aza, raha izay no hahatsara zavatra). Fa mba hahafahana manana tahirintsary momba ireo vakoka ihany koa dia angatahako ny hahafahan’ny rehetra maka sary ireny toerana natokana ho vakoka ho an’ny firenena ireny. Fa tsy sanatria rehefa any aoriana misy fahavoazana indray, vao hanao antso avo amin’ny olontsotra hoe « Sao misy manana tahiry » (nefa ny olona raràna tsy ho afaka maka sary akory)

#13Mai #Analakely #AppelManifAFP

DSC_0208_2

DSC_0198_2

Ato ny sary misimisy kokoa

Code de la Communication Mediatisée

DECLARATION

Nous, journalistes travaillant et collaborant avec des organes et des agences de presse locaux et internationaux, signataires de la présente déclaration,
• Exprimons notre déception après de la décision de la Haute cour constitutionnelle de déclarer conforme à la Constitution de la Code de la Communication,
• Faisons part de notre inquiétude et nos préoccupations par rapport à un texte qui, à notre avis, foule au pied les droits et les libertés fondamentaux d’expression, d’opinion et d’information et constitue une véritable entrave à l’exercice de la profession ;
• Regrettons que les aspects pour une prise des dialogues lancés par des nombreuses entités, n’aient pas été entendus et soient restés vains. Nous ne citerons que le mouvement pour la liberté d’expression, et le Groupement des éditeurs de presse d’information et multimédia de Madagascar (Gepimm), les organisations Internationales de défense de la liberté de presse, ainsi que la société civile et la communauté internationale ;
• Déplorons que le chef de l’Etat, qui, le 14 juillet, a pourtant entrouvert une fenêtre pour le dialogue et les discussions en vue de résoudre les problèmes soulevés par le code, n’ait pas daigné donner suite à ses propres déclarations, et ait, au contraire, laissé le processus suivre son cours,
Le processus ne touchant pas encore à sa fin, et comptant sur l’attachement de nos dirigeants aux valeurs démocratiques et aux principes universels de la liberté,
Nous, journalistes signataires de la présente déclaration,
– Espérons que le président de la République ne promulguera pas le Code de la communication dans sa version actuelle et le soumettra au Parlement pour une nouvelle délibération, ainsi que le lui permet le Constitution ;
– Réitérons notre volonté à reprendre de processus participatif et faisons part de notre disposition à prendre une part active aux diverses discussions et consultations nécessaires à la nouvelle délibération du texte.

Antananarivo, le 16 août 2016

FANAMBARANA

Izahay izay manao sonia ity fanambarana ity, mpanao gazety miasa sy miara-miasa amina orinasan-gazety sy orinasa mpampahalala vaovao, na avy eto an-toerana na avy any ivelany, dia maneho entoana
– Ny fahadisoam-panatenanay taorian’ny fanapahan-kevitry ny Fitsarana avo momba ny lalàm-panorenana izay nilaza fa mifanaraka amin’ny Lalàm-panorenana ny fehazan-dalàna mifehy ny serasera,
– Ny ahiahinay manoloana ilay lalàna izay heverinay fa manitsakitsaka ny zo sy ny fahalalana fototra maneho hevitra sy mahazo vaovao, ary manohintohina ny asa fanaovan-gazety,
– Ny alahelonay noho ny tsy fihainoana ny antso nataon’ny ankolafin-kery maro mba hamerenana indray ny fifampiresahana handinihana iny lalàna iny. Anisan’ny nanao izany antso izany ohatra ny Hetsika ho amin’ny fahalalana maneho hevitra, ny vondron’ireo orinasa mpamoaka vaovao, ny fikambanana iraisam-pirenena miaro ny fahalalan’ny asa fanaovan-gazety, ny fiarahamonim-pirenena ary ny fianakaviam-be iraisam-pirenena.
Ny Filohan’ny Repoblika dia nilaza, tamin’ny faha-14-n’ny volana jolay lasa teo, fa azo atao ny mifampiresaka mba hamahana ny olana. Indrisy anefa fa toa tsy narahiny asa izany fanambarana nataony izany.
Mbola misy ihany anefa ny azo atao satria tsy mbola tonga any amin’ny dingana farany mampanan-kery azy ilay fehezan-dalàna mifehy ny fifandraisana. Manantena izahay fa manaja ny soatoavina demokratika sy manaiky ny foto-pisainana mifototra amin’ny fahalalana ny tompon’adraikitra eto amin’ny firenena.
Noho izany, izahay mpanao gazety manao sonia ity fanambarana ity dia :
– Miantso ny Filohan’ny Repoblika tsy mbola hanampan-kery ny lalàna mifehy ny fifandraisana, ary hamerina azy eny anivon’ny Parlemanta mba handinihina azy idray, araka ny fahefana omen’ny lalàm-panorenana azy ;
– Manamafy hatrany ny finiavanay sy ny fahavononanay handray anjara amin’ny resaka sy ny adihevitra rehetra ilaina amin’ny famerenana ny fandinihana io lalàna io.

Antananarivo, faha-16 aogositra 2016

Centre de Presse Malagasy